Targul pentru IMM - o sansa pentru actualii si potentialii intreprinzatori- declara Wolfgang Limbert, reprezentantul unuia dintre organizatori

In perioada 15-17 noiembrie, Romexpo gazduieste Targul pentru intreprinderile mici si mijlocii - TIMM 2002. Premiera in Romania, targul este organizat de Ministerul pentru IMM si Cooperatie, in colaborare cu Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica - GTZ (prin Programul IBD/WBF de promovare economica si ocupare a fortei de munca in Romania) si Camera de Comert si Industrie a Romaniei si municipiului Bucuresti. Am solicitat d-lui Wolfgang Limbert, coordonatorul Programului IBD/GTZ in Romania, informatii suplimentare privind TIMM 2002, adresandu-i, totodata, intrebari cu privire la sectorul privat romanesc si problemele acestuia. - Cum a aparut ideea organizarii acestui targ? - In cadrul activitatii de colaborare cu MIMMC si CCIRB, ne-am gandit la o modalitate pentru imbunatatirea sectorului privat romanesc. Am format "o echipa" interdisciplinara - reprezentanti ai MIMMC, MMPS, CNIPMMR, CCIRB, Romexpo - care a participat la cea de-a 5-a editie a Targului pentru IMM de la Berlin, in perioada 23-25 mai. Cu acest prilej, s-au vizitat standurile, s-au purtat dialoguri cu reprezentantii centrelor tehnologice, bancilor. Obiectivul nostru principal este de a oferi idei din experienta Germaniei, care sa fie adoptate in Romania. - Ce reprezinta si cum este tratat sectorul IMM in Germania? - Sectorul IMM in Germania are o importanta deosebita. Noul ministru al economiei a declarat ca vrea sa initieze o ofensiva pentru acest sector, in vederea infiintarii de noi intreprinderi mici si a dezvoltarii celor existente. In landul Baden-WUrttemberg din Germania, cu cea mai mica rata a somajului (5-6%), se pune mult accent pe firmele cu spirit inventiv (pe tehnologii de varf). In acest lant sunt sustinute centrele tehnologice, incubatoarele, exista numeroase programe de finantare si sustinere a IMM-urilor. Pe ansamblu, la nivel federal, exista un sprijin masiv pentru sectorul IMM, dar si specific pe fiecare land in parte. - Ce parere aveti despre sectorul IMM romanesc si mediul de afaceri? - Problemele de care se lovesc investitorii straini sunt valabile si pentru firmele romanesti. Important este faptul ca institutiile statului au inceput sa-si imbunatateasca optica fata de micii intreprinzatori. Climatul economic este, inca, neprietenos fata de intreprinzator. Daca acesta merge la o banca si doreste un credit pe termen mediu, nu-l primeste. Banca ii cere garantii pe care nu le are. Intreprinzatorul are de luptat cu o birocratie imensa, incepand cu infiintarea firmei. De aceea, modalitatea aleasa uneori pentru a se descurca prin hatisul birocratic este coruptia. Apoi, fiscalitatea este ridicata. Dezvoltarea sectorului privat este cu atat mai importanta in perspectiva aderarii Romaniei la UE. - Revenind la TIMM 2002, ce oferiti participantilor pe parcursul celor doua zile? - Dorim ca acest targ sa nu aiba numai caracter de informatie, ci sa reprezinte o sansa pentru IMM-urile existente si pentru cei ce doresc sa infiinteze o intreprindere, cat si pentru cei care nu au un loc de munca. TIMM 2002 va fi ocazia ideala pentru intalniri intre participanti si pentru informarea asupra posibilitatilor de finantare. Am incercat sa luam diferite momente din existenta unei firme (infiintare, dezvoltare) si sa oferim un numar mare de seminarii si mese-rotunde. Vom oferi posibilitatea celor interesati sa afle concret cum se intocmeste un plan de afaceri. Este important de mentionat faptul ca pentru a infiinta o firma este nevoie de foarte multa forta. O asemenea persoana trebuie sa se impuna in fata tuturor dificultatilor pentru a-si transforma ideea in produs/serviciu. - Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica organizeaza in cadrul targului concursul "Exportatorul de marca". Ne puteti oferi detalii? - Pentru a motiva prezenta la targ, am organizat un concurs, denumit "Exportatorul de marca", care se adreseaza noilor intreprinderi din 6 domenii de activitate, si anume: bunuri de investitii, software, producerea vinului, confectii si textile, pielarie si incaltaminte, turism. La concurs se poate inscrie orice IMM, infiintat dupa 1997, ce are sub 50 de angajati si activitate de export. Datorita numeroaselor solicitari, data-limita pentru inscriere a fost prelungita pana in 4 noiembrie 2002. Prin premiile pe care le acordam, vrem sa sprijinim dezvoltarea IMM, dandu-le posibilitatea sa participe la targuri de specialitate, organizate in Germania.

Investitiile imobiliare pot oferi un randament superior

Pentru presedintele HVB Romania, Dan Pascariu, investitiile personale poarta amprenta experientei sale de bancher. "Avand in vedere natura mea de bancher, sunt invatat cu dispersia riscului individual", ne-a declarat Pascariu. Reteta sa personala consta intr-o combinatie echilibrata intre investitiile pe termen lung si cele pe termen scurt, din care nu lipsesc insa dolarul, euro si jocul pe Bursa. Cand "priveste" pe termen lung, Pascariu opteaza pentru investitiile in domeniul imobiliar, pe care le considera absolut necesare "nu ca procent, ci ca principiu". "Cred ca dincolo de castigurile obtinute constant din exploatarea unor astfel de investitii, mai exista o caracteristica importanta: ele au tendinta de a nu-si pierde valoarea si chiar de a se aprecia", spune Pascariu. In opinia sa, investitiile imobiliare pot oferi un randament superior (nr. celor in depozite bancare, de exemplu), avand calitatea de a nu-si pierde din valoare, chiar si in perioade inflationiste. Un calcul simplu arata ca investitia sub forma imobiliara poate aduce castiguri duble fata de celelalte forme, in conditiile unui risc deloc ridicat. In privinta investitiilor pe termen scurt, bancherul Dan Pascariu "jongleaza" intre euro, dolar si jocul pe Bursa. Potrivit declaratiilor sale, proportia este aproximativ egala intre euro si dolar. "Mai investesc o parte din sume fie in lei, fie in fonduri mutuale, fie direct pe piata de capital", a mai spus Pascariu. Intrebat daca ii place sa joace la Bursa, Pascariu ne-a marturisit ca cei mai multi bani i-a facut jucand pe Rasdaq si la Bursa de Valori Bucuresti. Ce ar face bancherul Dan Pascariu acum cu 50 milioane de lei?" "Daca ar fi singurele economii de care dispun, atunci le-as depune in depozite bancare in lei. Daca as mai dispune si de alti bani, atunci as juca pe termen scurt la Bursa", spune Pascariu.

Cursul leu-dolar da semne ca va iesi din amorteala

Chiar daca nu a adus nimic spectaculos, evolutia cursului leu-dolar de saptamana trecuta a fost marcata de suisuri si coborasuri, dezvaluind o moneda nationala ce nu pare sa-si gaseasca locul potrivit in fata monedei americane. Dupa ce in prima zi a saptamanii cursul oficial leu-dolar se "oprise" la 33.321, a doua zi dolarul s-a inchis la 33.274 lei, leul castigand 47 de puncte in fata dolarului american. La mijlocul saptamanii, cursul a sarit la 33.365 lei/dolar, moneda nationala pierzand 91 de unitati in fata leului, joi cursul a coborat la 33.316 lei/dolar, pentru ca in ultima zi, vineri, sa se opreasca la 33.415 lei/dolar. Una peste alta, leul a iesit in pierdere la finele saptamanii trecute, fiind mai "slab" cu 94 de unitati fata de moneda americana. In ultimul timp, tot mai multe voci atrag atentia asupra evolutiei cursului leu-dolar. In timp ce unii analisti cred ca moneda nationala este supraapreciata, altii privesc cu un ochi la curs, iar cu celalalt la inflatie. Dupa ce luni de zile abia i-am simtit respiratia, cursul leu-dolar da semne ca va iesi dintr-o amorteala in care a cazut impins fiind si de succesul prelungit al euro, de conjunctura internationala. Chiar daca pe piata valutara dolarului pare sa-i fi cazut coroana, fascinatia sa ramane, marcand separatia dintre "realitatea pietei" si perceptia oamenilor. De cealalta parte, euro a privit de sus leul romanesc, care a pierdut 252 de unitati. In evolutia cursului leu-dolar aveam de-a face insa cu cateva elemente ce dau batai de cap Bancii Nationale. Pe hartie, politica valutara a BNR arata ca, in spiritul pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana (care presupune pe termen lung nevoia unei monede mai puternice) la finele anului 2002, leul ar trebui sa marcheze o apreciere fata de dolar, in termeni reali, cu 3-5 la suta. Faptul ca in piata exista mai multi dolari decat capacitatea de absorbtie a complicat lucrurile, dezvaluind totodata limitele politicilor Bancii Nationale in fata unei economii inca incapabile sa foloseasca eficient resursele de care dispune. Ca urmare, oferta fiind mai mare decat cererea, daca moneda americana ar fi fost lasata "de izbeliste", pretul ei ar fi fost scazut, iar leul s-ar fi umflat artificial, depasind limitele stabilite de BNR. "Ne speriem de fiecare data cand vedem cursul ducandu-se sub 33.000 de lei", declara recent guvernatorul BNR Mugur Isarescu, aratand cat de neplacuta este aceasta situatie pentru BNR. Pentru a nu lasa dolarul sa cada in fata unui leu inca slab, BNR a intervenit cumparand sute de milioane de dolari din piata. Chiar daca in acest fel a reusit sa-si creasca rezervele valutare, a venit momentul la care costurile aferente "operatiunilor de salvare" au devenit prea mari. O apreciere prea mare a leului ar da si mai multa apa la moara creditelor in dolari, a caror dinamica spectaculoasa starneste deja ingrijorarea autoritatilor si a FMI, care se teme ca o eventuala depreciere a leului fata de dolar va da peste cap calculele celor care au luat cu imprumut moneda americana. Cum va evolua cursul pana la sfarsitul anului? "Este probabil ca BNR sa intervina in piata promovand o politica de depreciere nominala mai rapida a cursului leu-dolar", ne-a declarat Daniel Daianu, profesor de economie, fost ministru al Finantelor, adaugand ca in ultimele doua saptamani BNR a dus o politica deliberata de depreciere nominala a leului fata de dolar. Este stiut faptul ca aprecierea leului fata de dolar a avut loc pe fondul cresterii euro. In acest context, in opinia lui Daianu, succesul la nivel macroeconomic se datoreaza in masura semnificativa si stabilizarii nominale a leului fata de dolar. El spune ca in ultimele luni a fost "ca si cum BNR ar fi fixat raportul leu-dolar", dar ca pana la finele anului, situatia se va schimba. Intr-o economie in care peste doua treimi din exporturi se fac cu UE, deci sunt legate de euro, jumatate din tranzactii au loc in dolari, iar tot ce misca este raportat in proportie covarsitoare la moneda americana, nu este de mirare ca evolutia este inca un reper nu doar pentru oamenii de afaceri, dar si pentru autoritati. Care va fi impactul miscarilor din cursul leu-dolar asupra inflatiei performante de 11,4 la suta realizate pe primele noua luni ale anului, ramane de vazut.

Dobanzi

Tendinta de reducere a dobanzilor acordate de bancile comerciale la depozitele constituite in lei s-a manifestat si in aceasta saptamana, dar ceva mai putin decat in perioada precedenta, operatorii de pe piata asteptand anuntarea deciziei BNR de a creste rezervele minime obligatorii la valuta si de a le scadea pe cele la lei. Este de semnalat decizia BRD, care, incepand de astazi, reduce dobanzile la creditele in lei cu pana la trei puncte procentuale. Astfel, la creditele auto dobanda minima este de 30% pe an, la imobiliare 29% pe termen scurt si 30% pe termen lung, la creditele pentru nevoi personale - 34%, iar la creditele pentru bunuri durabile - 31%.

Artisti de la Opera Romana din Iasi monteaza in Japonia "Boema" de Puccini

Regizoarea Anda Tabacaru-Hogea de la Opera Romana din Iasi incepe, in aceasta saptamana, la Hiroshima, pregatirile pentru o noua versiune scenica a celebrei opere "Boema" de Puccini. Peste aproximativ o luna, reputatei regizoare i se vor alatura dirijorul Corneliu Calistru, care este si directorul Operei iesene, si tenorul Stefan Tazi, caruia ii revine rolul principal. Dirijorul Corneliu Calistru a declarat: "In ceea ce ma priveste, sunt la a opta colaborare cu solistii niponi si de fiecare data am ramas impresionat de talentul lor, de dorinta de a invata tehnici noi si de a se ridica la nivelul colegilor din Europa". Cele mai multe dintre colaborari, care au inceput in anul 1995, s-au constituit de fapt in cursuri de opera, organizate dupa modelul claselor de profil de la Conservatorul din Iasi. Acestea au avut loc atat la Iasi, cat si la Hiroshima. Directorul Corneliu Calistru a reamintit ca in aprilie 2000, soprana Mioara Cortez, prim-solista a Operei Romane din Iasi, si mezzosoprana Evredica Filipovici au concertat in Japonia, acompaniate fiind de Tokio Symphony Orchestra, iar solistii niponi au fost invitati la randul lor sa evolueze pe scena Operei Romane din Iasi. Spectacolul "Boema" de Puccini, care este pregatit acum la Hiroshima, va avea loc in prima saptamana a lunii decembrie.

Magia - cel mai rentabil mestesug

In curtea interioara a "Muzeului taranului roman" s-a desfasurat targul "Mahala si tiganie". Timp de trei zile, o mana de mestesugari, prin cele cateva obiecte expuse, dadeau o imagine mai degraba saraca a unor traditii pe cale de disparitie. In cadrul targului, intinse pe cateva tarabe, se vindeau cu un oarecare succes traditionalele fuste viu colorate si plisate, insotite de sorturi si bundite. O simpla fusta cu sort era oferita la un milion doua sute de mii de lei. "Dar mai negociem conasule, daca vrei sa cumperi. Am vandut bine, asa ca mai las si eu din pret" spune zambind, aratandu-si dintii de aur, o tiganca maruntica ce purta mai multe randuri de fuste. Alaturi de ea, cativa argintari aveau taraba plina de bijuterii: inele, cercei, bratari. In spatele tarabei, puteau fi vazuti mesterind pe o nicovala micuta la cate un inel. "Sa stiti ca noua ne este foarte greu, azi nu mai suntem lasati sa ne facem meseria. Daca ne asezam undeva sa reparam ceva vine politia si ne ridica. Nici tinerii nu se mai apuca de meseria asta" spune un argintar cu fata smochinita care dezvaluie, si el, de sub mustata stufoasa, doua siruri de dinti din aur. Intr-un alt colt, cativa caldarari, insotiti de bulibasa lor, expuneau cazane de tuica din arama, la preturi ce variau intre 10 si 20 de milione. Mai aveau tavi si ceaune. Alaturi, niste ligurari vindeau si ei linguri si vase din lemn. "Castigam ceva cu ce lucram, dar nu mult. Reusim sa traim de al o zi la alta. E o meserie din batrani si sunt multi tineri care o invata la noi in Valcea", spune un lingurar tanar. De la un targ de mestesuguri ale rromilor nu putea lipsi insa magia. Insasi Maria Campina, Regina magiei albe (cum se autointituleaza), intr-un stand tapetat cu postere in care putea fi vazuta alaturi de preseditele Iliescu sau insotita de garzi de corp mascate, isi expunea coroana, papucii si poseta, din aur, bijuterii ce insumau peste 3 kg de aur. "Romanii nu au har, radacina vrajitoarelor este in India, de unde venim noi" spuse ea, continuand apoi, ca intr-un text publicitar sa vorbeasca depre nenumaratele descantece pe care le poate face. Intr-un mod destul de straniu insa, vazand toate aceastea, publicul venit la targ se inghesuia mai mult in magazinul muzeului, unde se vindeau obiecte traditionale romanesti, lasand spatiil

Scaunele lui Brancusi vor sta peste iarna in fosta casa de protocol a lui Ceausescu

rocesul de restaurare a operelor din piatra pe care marele Brancusi le-a lasat mostenire orasului Tg. Jiu, decurge extrem de anevoios, avand in vedere ca lucrarile trebuiau finalizate la 31 octombrie. Primarul municipiului Tg. Jiu, Florin Carciumaru, acuza Ministerul Culturii ca a incheiat un contract prost cu firma care se ocupa de restaurare. Spre exemplu, daca este divulgata suma pentru care TLS Bucuresti face restaurarea, firma poate rezilia imediat contractul, asa ca nimeni nu stie valoarea exacta a lucrarilor. Se presupune ca ar fi in jur de 3 miliarde de lei. Acum restaurarea stagneaza, pentru ca executantul sustine ca au aparut lucrari suplimentare, neprevazute de proiectant, iar pana cand Ministerul Culturii nu va garanta achitarea acestora, pe santier nu se mai intampla nimic. Din aceasta cauza, Paul Popescu, directorul Centrului de cultura Constantin Brancusi Tg. Jiu, afirma ca scaunele de la Masa Tacerii sau de pe Aleea Scaunelor vor sta la iarna inchise in fosta casa de protocol a familiei Ceausescu, devenita acum muzeu.

La Ploiesti, in Mahalaua Sarbeasca, acasa la Nichita Stanescu

Daca ar mai fi trait, pe 31 martie 2003, Nichita Stanescu ar fi implinit 70 de ani. Cum insa s-a stins mult prea repede, anul acesta, pe 13 decembrie, se implinesc 19 ani de la moartea lui. Peste doua luni, comemorarea lui Nichita va insemna ceva mai mult decat un discurs omagial si o seara de poezie: la Ploiesti, in fosta Mahala Sarbeasca, pe strada devenita Nichita Stanescu, va fi inaugurat, in casa in care s-a nascut poetul, un muzeu memorial. Am fost curiosi sa vedem cum va fi pastrata memoria lui Nichita la Ploiesti si am vizitat casa acum, cand totul este aproape gata. Rezultatul este unul impresionant, cu atat mai mult cu cat lucrarile au inceput doar acum patru luni, in iunie. Casa si curtea, precum si cladirile anexe, toate refacute, nu mai pastreaza nimic din istoria trista prin care au trecut din 1927, cand bunicii din partea tatalui lui Nichita le-au ridicat: casa a fost confiscata de catre stat, familia ajungand sa ocupe doar o parte. In urma cu cativa ani, Ministerul Culturii, condus de Ion Caramitru, a reusit sa o achizitioneze, chiar daca suma ceruta de proprietari era dubla fata de valoarea reala a casei: 500 de milioane de lei. Acum, dupa ce au fost investiti in reparatii 1 miliard 350 de milioane, dupa cum ne-a declarat Lia Maria Dulgheru, directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, cei care doresc sa-l intalneasca pe Nichita la el acasa, au unde. Patul in care s-a nascut, soba din dormitorul parintilor facuta chiar de tatal poetului, din marmura adusa din Franta, ursuletul de plus, jucaria favorita a lui Nichita, pianul marca Schiedmayer, achizitionat de la cel care distribuia piane casei regale, rascumparat, dupa moartea poetului, de prima nevasta, Magdalena Petrescu, icoana de la logodna cu Magdalena, biroul poetului, manuscrise, jurnale, una dintre masinile de scris, fotografii de familie, toate sunt prezentate pentru ca vizitatorul sa aiba in fata ochilor o istorie vie a vietii lui Nichita. Documentelor literare le este dedicata o intreaga sala de expunere. Carti, pe multe dintre care pot fi citate dedicatii, din partea autorului, pentru membrii familiei si pentru prieteni, articole de ziar, diplome, premii obtinute (cel mai deosebit este Cununa de Aur, un filigran placat in aur) sunt cele prin care vizitatorii vor ajunge la poetul Nichita. Tot aici isi gaseste locul si o importanta colectie numismatica, monezile fiind una dintre pasiunile sale. La omul Nichita se va ajunge in urmatoarea sala, unde se gasesc soba si mobilierul de bucatarie din vremea copilariei. Astfel, un intreg circuit, de la copilarie si adolescenta pana la maturitate creativa este expus la Ploiesti. Parca te astepti ca de undeva, din spatele unei usi sau dintr-o alta camera sa apara fie poetul, fie mama lui, fie vreuna dintre surori. Din pacate, nu mai traieste nimeni din familie, ultima dintre surori, Mariana, plecand catre ai ei saptamana trecuta. Raman lucrurile care vorbesc, poeziile si teiul de la poarta, plantat de tatal lui Nichita pentru ca si fiul sau sa aiba unul, nu doar Eminescu.

Festivalul British Airways de teatru amator shakespearian

British Airways Romania organizeaza un eveniment unic in aceasta perioada, un festival de teatru shakespearian unde vor concura companii din Romania. Festivalul British Airways de teatru amator shakespearian, ce se deruleaza sub sloganul "Act British. Play Shakespeare", va aduce laolalta douazeci si cinci de companii locale si multinationale intr-un eveniment original ce pune in valoare creativitatea si lucrul in echipa. Festivalul va avea loc in Bucuresti, in perioada 12-15 noiembrie, si va fi jurizat de personalitati din lumea teatrului romanesc. Acesta va culmina cu o seara de gala ce va include reprezentatiile a sapte echipe finaliste.

Rusia - doliu national

Va rugam, iertati-ne. Nu i-am putut salva pe toti...". Presedintele rus, Vladimir Putin, si-a cerut iertare, ieri, pentru cele 118 de vieti pierdute in timpul raidului fortelor speciale de sambata, care a pus capat celor 58 de ore de cosmar provocate de ocuparea teatrului Dubrovka de catre teroristii ceceni. In primele ore ale diminetii de sambata, fortele anti-tero au intrat in forta in cladirea teatrului, dupa ce infiltrasera, in prealabil, prin sistemul de ventilatie un misterios gaz paralizant. Teroristii au fost neutralizati de gazul respectiv si n-au mai putut actiona detonatoarele explozibilelor, astfel ca teatrul a ramas in picioare. Din pacate, multi dintre ostatici au avut de suferit, la randul lor, de pe urma acestui gaz. Potrivit unui bilant provizoriu, in timpul raidului au fost ucisi toti teroristii - 50 la numar - iar dintre ostatici, 118 si-au pierdut viata. Ceilalti 700 de oameni au supravietuit, insa au fost si ei afectati de pe urma gazului inhalat. 390 de persoane au fost internate in diverse spitale din Moscova; potrivit autoritatilor, majoritatea si-au revenit, insa nu au primit permisiunea de a parasi spitalul, pentru a putea fi interogate de politie. Politistii se tem ca printre cei salvati s-ar fi putut infiltra si teroristi care ar incerca sa scape in acest fel. La 24 de ore dupa salvarea ostaticilor, informatiile despre soarta acestora ramaneau, ieri, confuze. Autoritatile nu reusisera sa intocmeasca liste exacte cu identitatea celor ucisi, si nici nu puteau comunica rudelor innebunite de panica spitalul la care fusesera internati supravietuitorii. Cauza mortii celor 118 oameni ramane controversata; surse medicale, citate de presa rusa, afirma ca majoritatea victimelor au fost asfixiate de gazul paralizant, insa autoritatile refuza sa admita acest lucru. Versiunea oficiala este ca unii ostatici, deja suferind de inima, diabet sau insuficienta respiratorie, au murit din cauza ca nu si-au putut lua tratamentul. Ceilalti ar fi fost prinsi la mijloc in timpul schimbului de focuri intre trupele speciale si teroristi. Totusi, alte surse spitalicesti afirma ca printre cei internati nu se afla persoane cu rani provocate prin impuscare. Se pare ca gazul inflitrat prin sistemul de ventilatie a fost atat de puternic, incat a reusit sa-i neutralizeze pe teroristi, care au fost apoi impuscati in somn, deci n-ar fi existat un schimb propriu-zis de focuri. Majoritatea ostaticilor au fost scosi pe brate din cladirea teatrului si adusi la spital in stare de inconstienta. Asaltul trupelor speciale s-a declansat dupa ce teroristii incepusera sa ucida din ostatici. In noaptea de vineri spre sambata, doi ostatici, un barbat si o femeie, fusesera impuscati mortal, alti doi fiind raniti. Imprejurarile mortii lor sunt inca neclare; se pare ca ei n-ar fi fost, totusi, executati, ci ar fi fost ucisi in timp ce incercau sa fuga. Marea majoritate a celor 75 de cetateni straini aflati printre ostaticii din teatrul Dubrovka au scapat cu viata. O singura olandeza a murit din pricina gazului inhalat; de asemenea, un copil de 13 ani din Kazahstan a fost ucis tot de gazul paralizant. Sambata dimineata, Vladimir Putin i-a vizitat la spital pe ostaticii raniti, incurajandu-i. Duminica, dupa ce bilantul celor ucisi in timpul raidului a devenit public, liderul de la Kremlin s-a adresat populatiei, printr-o alocutiune televizata, pentru a-si cere iertare de la rudele celor ucisi si a-si justifica decizia asaltului final. "N-aveam alta solutie. Am atins aproape imposibilul, salvand sute si sute de oameni. Iertati-ne. Nu i-am putut salva pe toti..." "Am trecut prin momente grele zilele acestea. Toate gandurile noastre erau indreptate spre cei care au cazut in mainile nenorocitilor inarmati. Am sperat in eliberarea ostaticilor, dar am inteles ca trebuie sa ne pregatim pentru tot ce era mai rau". "Cu toate acestea, au fost salvate vietile a sute de oameni si Rusia a demonstrat ca nu poate fi ingenuncheata", a insistat Vladimir Putin. Presedintele rus a mai spus ca actiunea comandoului terorist cecen demonstreaza cat de "puternic, periculos si crud dusman" poate fi terorismul international. "Niciunde in lume oamenii nu se vor putea simti in siguranta pana ce nu va fi eradicat terorismul. Trebuie starpit si il vom starpi", a conchis Putin. Ziua de luni a fost declarata zi de doliu national in intreaga Rusie, pentru a cinsti memoria victimelor. Autoritatile ruse - presate sa dezvaluie natura gazului folosit in operatiunea fortelor specialeDupa incheierea rapida si sangeroasa a crizei ostaticilor din teatrul Dubrovka, autoritatile ruse sunt din ce in ce mai presate pentru a dezvalui natura gazului folosit de fortele speciale in timpul operatiunii. Desi autoritatile ruse sustin cu tarie ca nici una dintre victime nu a murit din cauza "substantei speciale" folosite in operatiunea Spetnaz (fortele speciale de elita rusesti care fac parte din serviciul din informatii FSB, succesorul KGB), presa rusa aduce in lumina din ce in ce mai multe indicii si marturii care tind sa contrazica versiunea oficila. Potrivit supravietuitorilor, intervievati de presa moscovita, nici una dintre victimele din randul ostaticilor nu a fost ucisa de gloante. De asemenea, o mare parte din cei 546 de fosti ostatici aflati inca in spital prezinta, potrivit presei, forme critice de intoxicare cu gaz, viata unora dintre ei fiind in continuare in pericol. Conform celor difuzate de postul de televiziune NTV, doi cetateni straini, un olandez si un kazah, care s-au aflat printre ostatici, au murit duminica in spital, dupa toate aparentele din acelasi motiv - intoxicare cu gaz -, iar prezenta printre cei internati in spitale a unui american a determinat Ambasada SUA la Moscova sa ceara oficial autoritatilor ruse sa dezvaluie tipul si dozajul gazului folosit de fortele Spetnaz. Pana ieri, oficialii rusi se limitasera sa numeasca gazul "o substanta speciala", dupa ce, timp de 17 ore dupa asaltul Spetnaz asupra cladirii teatrului, au evitat sa confirme sau sa infirme ca in operatiune s-a folosit gaz pentru a neutraliza teroristii inainte de a ataca cladirea. Conform unor experti militari contactati de BBC, se pare ca este vorba de un compus bazat pe un drog halucinogen, care nu a mai fost folosit in asemenea circumstante pana in prezent. Asa cum descriu supravietiutorii, inhalarea misterioasei substante a produs rapid efecte asemanatoare cu o intoxicatie foarte putenica cu alcool. Potrivit Radio Ecoul Moscovei, care citeaza doctorii ce se ocupa de supravietiutori, este foarte posibil ca multi dintre cei morti sa se fi inecat in propria voma dupa inhalarea gazului pompat in cladire inaintea asaltului Spetnaz. Cea mai mare parte a deceselor deja inregistrate au fost cauzate de complicatii cardiovasculare, conform medicilor care ii trateaza pe fostii ostatici. Oficial numai 40 de pacienti sunt inca inconstienti, insa autoritatile au interzis eliberarea tuturor celor internati, plasandu-i sub supraveghere si ascultandu-le convorbirile telefonice, de teama ca unii dintre teroristi s-ar putea afla inca printre fostii ostatici, pozand drept victime. Mai multi caucazieni, arestati la Moscova Mai multe persoane de origine caucaziana, care purtau arme asupra lor, au fost arestate, in ultimele ore, la Moscova, in cadrul unei anchete deschise pe tema atacului terorist de la teatrul Nord-Ost din capitala rusa. Intre acestea se numara trei ceceni avand asupra lor arme, munitie si explozibili. Impotriva lor a fost deschisa o ancheta judiciara, relateaza Interfax. Alte doua persoane care locuiesc in Cecenia aveau asupra lor in momentul arestarii grenade, un sistem de detonare de explozibili de productie artizanala si munitie pentru automate Kalasnikov, transmite Itar-Tass. O alta persoana originara din Ingusetia, republica rusa vecina cu Cecenia, avea asupra sa o arma de asalt, iar un georgian aflat la Moscova in aceste zile purta un pistolet Makarov, s-a anuntat oficial la Moscova.